Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Deoarece după publicarea articolului „Care a fost cel mai „vesel” / alcoolic oraș din România?” am primit niște „perdafuri” de la prieteni din urbea „republicană” – Ploiești, am hotărât să vedem care a fost atitudinea față de vin și de băutură în general a locuitorilor capitalei noastre, București, în a doua jumătate a sec al XIX-lea.

Fiind un articol „științific”, îi vom da pentru...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Astăzi am mâncat pentru prima oară în viața noastră… PISICĂ. Cotlet de pisică.

Mărturisim că, fiind în această situație, nu știam la ce să ne așteptăm și nici cu ce vin o putem asocia (pe pisică). Dar, ținând cont de cuvântul „pisică”, gândul ne-a dus la „pipi de pisică” – adică la Sauvignon Blanc...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Fiindcă am avut ceva mai mult timp la dispoziție cu ocazia pandemiei de COVID-19 – starea de urgență, am luat cele 10 volume din „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia – Proverbe, dicetori, povățuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – cu un Glosar româno-frances de Iuliu A...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Ce ar fi fost Parisul fără „french cancan”, Viena fără „șnițelul vienez” și Ploieștiul fără… vin și fără cârciumi?

Deși puțini dintre locuitorii urbei prahovene mai știu (cât despre ceilalți locuitori ai României, speranțe infime), în sec. al XIX-lea și la începutul sec...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

În lumea enologiei din România, mai multe etichete de sticle de vin au conotații religioase / creștine: gama Cupola Sanctis (Sfinții Constantin și Elena, Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe, Sf. Ioan etc.), Serafim (care în ebraică înseamnă „în flăcări”), Smerenie etc.

Totuși puțini știu că și eticheta vinului Iacob se înscrie în această paradigmă creștină.

De unde și până unde?

Ei bine, ca să d...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

În articolul precedent am amintit modul în care sunt marcate actualele sticle pentru vin (și nu numai) pentru a fi prevenită frauda (în ceea ce privește cantitatea).

Aceeași grijă o aveau și înaintașii noștri (mai bine spus cei care strângeau birurile), astfel încât tot omul să plătească corect dajdia pentru vinul pe care îl vindea (adică vinăriciul, după cum se numea pe vremea aceea), „să nu tr...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Articolul ce urmează se referă la o parte constituentă a sticlei de vin care este, în general, trecută cu vederea, ba chiar, în unele cazuri, de-a dreptul „maltratată”. De ce ? Veți vedea mai jos.

Există sticle pentru vinurile Chianti – fiasco – (Foto 1), la care corpul se poate spune că este o sferă căreia i s-a adăugat un gât.

Foto 1 – Fiasco pentru Chianti

Pentru ca această fiasco să n...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Atenție! Textul următor este un pamflet!!! Afirmăm acest fapt pentru a nu fi acuzați de alte alea!

Pe la începutul primăverii, pe când studiam (cu cartea într-o mână și cu paharul de vin în cealaltă) despre „Ciuma lui Caragea” de acum aproape 207 ani și ne gândeam că acum suntem în timpul „Pandemiei lui Orban”, am hotărât să studiem ce părere aveau înaintașii noștri (mult mai deștepți decât noi) despre vin și da...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

A sosit vara și, tradițional în ultimii ani, vinurile roze ar fi trebuit deja să se reverse în paharele iubitorilor licorii de această culoare, iar concursul de „rozeuri” și-ar fi desemnat deja câștigătorii.

Dar, pe vremea în care Răzvan Stoenescu & comp...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

În limba română sunt foarte multe cuvinte / expresii care semnifică beția. Înțelepciunea populară (inclusiv argoul) este un nesecat izvor de astfel de echivalențe.

Cel care bea alcool „trage la măsea”, „este înfrățit cu păhărelul” sau „este băiat bun, dar cam bea apă dimineața”. Iar „băutura i se suie la cap” și ajunge „în stare de ebrietate”.

Omul care s-a îmbătat, s-a: