Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Sâmbătă, 20 martie 2021, cu ocazia echinocțiului de primăvară, Crama Oprișor a lansat vinul „Ezoterik Primo”. Din păcate, puternicul grup de ezoteriști al „Cetățenilor vinului” nu a putut participa din varii motive (principalul fiind acela că nu au fost invitați) la work-shopul ezoteric al lansării vinului...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Oare când a apărut pentru prima dată (și deci cui îi poate fi atribuită) butáda: „Mâncarea-i fudulie – băutura-i temelie”?

După ce am făcut puțină arheologie literară, prima referire la trinomul „băutură – mâncare – fudulie” am găsit-o la Anton Pann, în „Povestea vorbii” – Cap. XX – „Despre beție iarăș”^[1]:

„Cârciumarul zice:

– Băutura e unde e, mâncarea e fudul...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Pornind de la excelentul (cel puțin în accepțiunea noastră) „dialog la distanță” dintre Răzvan Avram (aka Paharnicul) și Ciprian Paleologu (dialog pe care îl puteți vedea AICI), ne-am hotărât să organizăm o degustare în „orb”, pe… „invers”.

De la început am hotărât că degustarea va avea loc „pe ulița mare” (dacă nu știți ce înseamnă, aveți răbdare până la sfârșitul articolului!)...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Deoarece după publicarea articolului „Care a fost cel mai „vesel” / alcoolic oraș din România?” am primit niște „perdafuri” de la prieteni din urbea „republicană” – Ploiești, am hotărât să vedem care a fost atitudinea față de vin și de băutură în general a locuitorilor capitalei noastre, București, în a doua jumătate a sec al XIX-lea.

Fiind un articol „științific”, îi vom da pentr...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Astăzi am mâncat pentru prima oară în viața noastră… PISICĂ. Cotlet de pisică.

Mărturisim că, fiind în această situație, nu știam la ce să ne așteptăm și nici cu ce vin o putem asocia (pe pisică). Dar, ținând cont de cuvântul „pisică”, gândul ne-a dus la „pipi de pisică” – adică la Sauvignon Blanc...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Fiindcă am avut ceva mai mult timp la dispoziție cu ocazia pandemiei de COVID-19 – starea de urgență, am luat cele 10 volume din „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia – Proverbe, dicetori, povățuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – cu un Glosar româno-frances de Iuliu A...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Ce ar fi fost Parisul fără „french cancan”, Viena fără „șnițelul vienez” și Ploieștiul fără… vin și fără cârciumi?

Deși puțini dintre locuitorii urbei prahovene mai știu (cât despre ceilalți locuitori ai României, speranțe infime), în sec. al XIX-lea și la începutul sec...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

În lumea enologiei din România, mai multe etichete de sticle de vin au conotații religioase / creștine: gama Cupola Sanctis (Sfinții Constantin și Elena, Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe, Sf. Ioan etc.), Serafim (care în ebraică înseamnă „în flăcări”), Smerenie etc.

Totuși puțini știu că și eticheta vinului Iacob se înscrie în această paradigmă creștină.

De unde și până unde?

Ei bine, ca să d...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

În articolul precedent am amintit modul în care sunt marcate actualele sticle pentru vin (și nu numai) pentru a fi prevenită frauda (în ceea ce privește cantitatea).

Aceeași grijă o aveau și înaintașii noștri (mai bine spus cei care strângeau birurile), astfel încât tot omul să plătească corect dajdia pentru vinul pe care îl vindea (adică vinăriciul, după cum se numea pe vremea aceea), „să nu ...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Articolul ce urmează se referă la o parte constituentă a sticlei de vin care este, în general, trecută cu vederea, ba chiar, în unele cazuri, de-a dreptul „maltratată”. De ce ? Veți vedea mai jos.

Există sticle pentru vinurile Chianti – fiasco – (Foto 1), la care corpul se poate spune că este o sferă căreia i s-a adăugat un gât.

Foto 1 – Fiasco pentru Chianti

Pentru ca această fiasco să n...