Autori: Cristian CETĂȚEANU / Elena CETĂȚEANU

Unul dintre alimentele despre care știm că se asociază foarte bine cu vinul este brânza.

Pe timpul național-comunismului, atunci când am făcut noi școala, am învățat că barză, viezure, mânz, brânză sunt cuvinte cu origine dacică. În zilele noastre, s-a ajuns la concluzia (corectă după părerea noastră, care nu suntem lingviști) că etimologia acestor cuvinte este necunoscută (vezi DEX 2009):

BRÂNZĂ, s. f., (2) brânzeturi, s. n. 1. S. f. Produs alimentar obținut prin coagularea și prelucrarea laptelui. … 2. S. n. Sortiment de brânză (1), de cașcaval etc. – Et. nec.

Dar nu vrem să intrăm în conflict cu dacopații, așa că textul de mai jos nu este pro sau contra etimologiei acestui produs al vacii, oii, caprei etc., ci despre prezența lui în înțelepciunea populară. Așa că ne-am dus la o lucrare în 10 volume, premiată acum mai mult de 100 de ani de către Academia Română (pre vremea în care Academia era Academie cu A mare și nu publica cărțile diverșilor… AUTOCENZURĂ), pentru a studia prezența brânzei în înțelepciunea populară.

Și vom începe cu sfat care ține de frumusețe:

► În săptămâna brânzei să nu te speli pe cap, că faci mătreață și-ți albește curând părul.

Pentru cine nu știe, săptămâna brânzei este ultima săptămână dinaintea Postului Mare – a șaptea săptămână înainte de Paști, în care este dezlegare la ouă, lapte și brânză.

Dacă

► I-a cam ieșit brânza în barbă

înțelesul este: „a îmbătrânit. Se întrebuințează și cu înțeles de: și-a pierdut creditul sau puterea, nu mai face nici cinci parale”.

În schimb, dacă

► I-a căzut brânza în barbă

înseamnă că „a dat norocul peste el”.

Dar părul îți poate albi și de supărare. Așa că, dacă te supără cineva, îi spui:

► Du-te opt cu a brânzei.

Iar explicația din carte este cât se poate de logică: „sunt în postul cel mare șapte săptămâni de post și cu una înainte de post care se cheamă săptămâna albă sau a brânzei, fac tocmai opt. Când cineva se supără, spune altuia: „du-te, fugi, să nu te văd șapte săptămâni de post și cu a brânzei opt””.

Și dacă un om este supărat pe altul, se spune că

► A stricat brânza.

Iar dacă prietenia s-a stricat, înseamnă că

► S-a împuțit brânza.

Dar dacă avem o săptămână a brânzei, un an al brânzei nu există. De aceea:

► La anul cu brânză

înseamnă niciodată.

Deși din practică am constatat că brânza de capră se asociază foarte bine cu Cabernet Sauvignon,se spune că:

► Brânza de capră strică și pe cea de oaie.

Adică „lucrul rău strică și pe cel bun”.

Dar putem avea și

► Brânză bună în burduf de câine.

Explicația: „pentru omul deștept dar cu năravuri urâte sau, într-un mod mai general, cu o calitate și o mie de defecte”.

Sau

► Burduf de brânză în seama câinilor.

Adică: „se zice pentru cei ce dau, în păstrare, la risipitori”.

Și fiindcă tot am amintit câinii,

► Brânza câinească, câinii o mănâncă.

Tâlcul expresiei este: „de câștigul nedrept nu te vei folosi, căci lucrul dobândit pe nedrept îți este luat de alții, tot pe nedrept”.

Dacă toată lumea știe că:

► Zgârie-brânză

înseamnă un om zgârcit, probabil mai puțini știu că același înțeles îl au și:

► Mănâncă brânză cu mămăligă goală;

► Pune brânza în sticlă și întinge pe din afară;

► Brânză-n sticlă;

► Pune brânza-n strachină și întinge pe alăturea.

Iar

► Brânză de iepuri

înseamnă „lucru peste putință, care nu se află”.

Totuși:

► Cu bani cumperi (găsești) și brânză de iepure.

Adică se „arată puterea banului”.

Atunci „când e una, nu e alta”, se spune:

► Când e brânză nu-i berbință („berbința sau berbânța este putina de bătut brânză, de pus lapte, slănină etc.”)

sau

► Când ți-e brânza mai proaspătă, n-ai smântână.

Ori, ca să explicităm cu un citat dintr-un banc mai apropiat de zilele noastre:

„Când fu Tache, nu fu Tică,

Când fu Tică, nu fu Tache”… etc.

Și dacă într-un final reușești să ai și una, și alta, nu este exclus că

► S-a băgat brânza-n putină,

adică „nu se mai întâmplă ce s-a întâmplat, nu o să mai fie foloasele care au fost, nu mai e pomana aia”. Sau, revenind la bancul de mai sus, este echivalent cu finalul acestuia:

„Când fu Tache și cu Tică,

Nu fu tuș la Găurică”. 😃

Și dacă nu se mai întâmplă ce s-a întâmplat, înseamnă

► A nu face nici o brânză,

„a nu izbuti, a nu face nici o ispravă”.

De asemena, se poate întâmpla că

► M-ai umplut de brânză.

Adică „nu mi-ai făcut ce speram”.

Și în acest caz mai mult ca sigur că „nu mi-ai făcut ce speram” deoarece tu ești:

► A nu fi bun de nici o brânză.

Respectiv „nu e bun de nimic, nu e nimic de făcut cu dânsul”.

Pentru studentul de la ASE care speră să poată să ajungă cineva pe baza capacităților sale intelectuale (eventual să se poată angaja la BNR), îi spunem că:

► Logofete, brânză-n cui,

     Lapte acru-n călimări,

     Chiu și vai prin buzunări.

Fiindcă „se zice în bătaie de joc celor care au crezut că învățătura le va aduce pricopsală și, în urmă, se văd înșelați în așteptările lor”.

Așa că el – absolventul – (și nu numai el) are tot dreptul să spună că, deși a urmat școli înalte:

► S-a umplut de brânză ca broasca de păr.

Tradus – „nu a câștigat, nu i-a folosit la nimic”.

Totuși, să sperăm că într-un final

► Se-alege brânza din zer

sau

► Se-alege untul din brânză.

Adică „se-alege binele din rău, se va găsi cel vinovat și cel nevinovat”.

Și, în încheiere, fiindcă

► Frate, frate, dar brânza-i pe bani

și a trecut atâta timp de când ne-am apucat să scriem articolul, ne ducem să căutăm

► Purecii din brânză –

„adică viermii”.

 

Bibliografie:

[1] – [6] „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia – Proverbe, dicetori, povățuiri, cuvinte adevărate, asemănări, idiotisme și cimilituri – cu un glosar româno-frances Iuliu A. Zanne” – vol. I, III, IV, V, IX, X – Operă premiată de Academia Română – Bucuresci, Stabilimentul Grafic I. V. Socecu – Editura Librăriei Socecu & Comp. – 1895 – 1912

Sursa fotografiei:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Brânză_de_burduf#/media/Fișier:Branza_burduf_feteasca_neagra.jpg