Category Clubul lui Cetate

Apa (minerală) bucureșteană – apele feruginoase de la Văcărești

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Cum era organizată alimentarea cu apă potabilă a Bucureștiului în sec. al XIX-lea?

„În țările române au existat deja în evul mediu apari, sacagii, vânzători de apă.

B.P. Hașdeu zice că cuvântul vodnic [de la slavonul „vod” = apă], apariul, sacagiul, vânzătorul de apă, trebuie să fi fost odată foarte poporan [popular – n.n.].”1]

O vorbă românească, care aparține unui neamț, Eric Winte...

Citeste mai mult

Usturoi… cățel de usturoi

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Mai este puțin și vin sărbătorile Paștelui. Deja piețele s-au umplut cu ceapă verde și cu usturoi.

Așa am ajuns la tematica articolului nostru de astăzi: usturoiul (fără a uita de „cățelul de usturoi”).

Pe lângă aportul său culinar, usturoiul a intrat și în limbajul popular.

De exemplu, dacă vreți să știți părerea femeilor despre bărbați:

Bărbat bun și usturoi dulce nu se poate.[...

Citeste mai mult

Pâinea – atunci și acum

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Zilele trecute am găsit, în bula noastră de pe Facebook, o rugăminte a Oanei Vasiliu de a răspunde la câteva întrebări referitoare la pâinea artizanală („Chestionar asupra preferințelor și obiceiurilor de consum în ceea ce privește pâinea artizanală”)...

Citeste mai mult

Istorie în farfurie… Prânzul academic (partea I-a)

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Mâine, 16 ianuarie 2024, urmează să aibă loc lansarea cărții doctorului în sociologie Adriana Sohodoleanu: „Ce e nou în noua bucătărie românească”.

Pregătindu-ne sufletește pentru a merge la lansarea cărții, ne-am adus aminte de un text (mai bine spus: de un meniu) cunoscut lingviștilor, dar, credem noi, mai puțin cunoscut celor care se ocupă cu gastronomia...

Citeste mai mult

Pe ce pregătește românul mâncarea? Pe ARAGAZ!

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Zilele trecute am ascultat un podcast „Vorbitorincii”.

Printre altele, am auzit-o pe grațioasa Diana Popescu vorbind despre o piesă de teatru de la București. Niște actori nu numai că baletau pe scenă, dar concomitent (mă rog, nu chiar) pregăteau și de-ale gurii: „…dar în timpul ăsta, se făceau clătite, reale, la un… aragăzel 1].

Pornind de la „aragăzelul” Dianei, ne-am gândit să scoatem ...

Citeste mai mult

Ciorba în miniaturi (adică în proverbe)

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Fiindcă astăzi, 23 septembrie, este „Ziua Națională a Ciorbei”, vă propunem un foarte scurt text despre zeama noastră cea de toate zilele – zeama cu nume turcesc (çorba).

Din vorbă trecem la ciorbă” adică „vorbim și apoi facem”.

Presupunem că toată lumea știe vorba: „Găina bătrână face ciorba bună”.

Dar atenție la numărul chefilor, fiindcă „Cu două bucătărese iese ciorba prea s...

Citeste mai mult

Un proces „gastronomico-literar”

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Căutând niște articole scrise de ziaristul și umoristul George Ranetti (1875-1928), am dat peste textul de mai jos1], text care ne-a plăcut și pe care vi-l supunem atenției. Articolul este semnat Tarascon – unul dintre nenumăratele pseudonime ale lui Ranetti.

„La secția a doua a Curței de Apel s’a înfățișat un interesant proces de proprietate literară. D-na E...

Citeste mai mult

Apa în expresii românești

Motto: „Băutura cea mai bună este apa de izvor … dacă pui o picătură într-un kil de vinișor!” (Păstorel Teodoreanu)

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Acum vreo treizeci de ani, un „politician” mioritic,  la întrebarea unui reporter de la „Academia Cațavencu” dacă cunoaște faptul că apa din București a ajuns la un conținut de hidrogen de 66%, a răspuns că este la curent cu respectiva problemă, care este „îngrijorătoare”...

Citeste mai mult

Microistoria mămăligii – Povestea locală a unui preparat național (Partea a III-a)

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

În această ultimă parte a microistoriei mămăligii vă prezentăm câteva moduri inedite de a prepara mămăliga, precum și întrebuințările curative ale acesteia.

Mămăliga cu barabule [cartofi – n.n.] ori cu bulughene [cartofi – n.n.] se face vara după ce încep a ieși cartofii. Ea se face mult în vreme de scumpete...

Citeste mai mult

Microistoria mămăligii – Povestea locală a unui preparat național (Partea a II-a)

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

De unde vine numele de mămăligă? Ei bine, pentru etimologia acestui cuvânt noi mergem pe mâna filologului Dan Alexe, a cărui demonstrație, pentru noi, ca ingineri, ne-a convins.

„Lingviștii noștri au fost întotdeauna timorați și rușinați de mămăligă, parcă neîndrăznind s-o ia în serios. Mămăligă (în aromâna din Balcani mumulic) și mălai (care lipseşte din aromână) sunt date, în mod straniu,...

Citeste mai mult