Category Clubul lui Cetate

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

De unde vine numele de mămăligă? Ei bine, pentru etimologia acestui cuvânt noi mergem pe mâna filologului Dan Alexe, a cărui demonstrație, pentru noi, ca ingineri, ne-a convins.

„Lingviștii noștri au fost întotdeauna timorați și rușinați de mămăligă, parcă neîndrăznind s-o ia în serios. Mămăligă (în aromâna din Balcani mumulic) și mălai (care lipseşte din aromână) sunt date, în mod strani...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

De câteva zile a apărut la Editura Humanitas cartea lui Alex Drace-Francis: „Istoria mămăligii – Povestea globală a unui preparat național”.

Deși încă nu am cumpărat cartea (o vom face la Bookfest, pe 27 mai), am încercat să facem și noi, precum Cosmin Dragomir (în Zile și nopți – pag. 63), o „odă mămăligii”, acest preparat ancestral, care ne vine (împreună cu numele lui) din negura timpurilor...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Sociologul culinar Adriana Sohodoleanu a publicat zilele trecute, în revista Zile și Nopți București – aprilie 2023, un foarte interesant articol despre meniul de la banchetul aniversar al ziarului „Evenimentul” (ziar de orientare liberală, apoi conservatoare și conservator-democrată, care a apărut la Iași în perioada 3 februarie 1893 – 30 decembrie 1918). (Foto 1)

Foto 1 – Meniul banchetului ziarul...

„Ninotchka: Sfeclă crudă și morcovi.

  Mathieu: Doamnă, acesta e un restaurant, nu o pajiște.”^1]

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Zilele trecute am văzut un film cu Greta Garbo (Ninotchka), de la finalul anilor ’30. La un moment dat, Greta Garbo, care era o ”tovarășă” din URSS trimisă de partid în misiune la Paris, intră într-un bistro (după cum arăta – deși patronul localului îl numește restaurant) și între ea și patro...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Crăciunul s-a apropiat și la televizor suntem asaltați cu reclame și reportaje în care se vorbește despre apetitul românilor pentru „aromele și gusturile Crăciunului”.

El ne apare ca o sărbătoare a burților pline. Dar oare întotdeauna a fost așa?

Dacă studiem cărți de înțelepciune populară românească, se pare că da!

O zicătoare spune:

• „Crăciunul e al sătulului”^.[1]

În Proverbele ro...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

De ceva timp, deși suntem în plin post al Crăciunului, reputatul istoric culinar Cosmin Dragomir ne torturează pe Facebook cu tot felul de postări despre sarmale (cu carne!).

Ca să îi răspundem cu aceeași monedă (ca într-un thriller), îi vom prezenta, mai sus-numitului, rețeta de sarmale (de fapt, numai ingredientul principal) pe care scriitorul Dan Alexe a (l-a) decriptat-o (decriptat) dintr-o poveste a lu...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Atenție!!! Textul de mai jos este un pamflet!

Navigând zilele trecute pe facebook, am dat din întâmplare (nu în bula noastră) peste o postare în care se afirma că „nu avem nicio mâncare original românească, toate sunt împrumutate”...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

În interviul pe care Cosmin Dragomir l-a acordat revistei web B365.ro referitor la o preconizată degustare în orb de parizer, acesta a menționat: „va fi o seară diferită de degustările cu care suntem noi obișnuiți”^1].

La fel va fi și articolul pe care îl veți citi în continuare.

Vom începe foarte scurtul nostru expozeu despre etimologia cuvântului „parizer” cu un citat din rezumatul tezei de docto...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Seria vizitelor noastre pe la restaurantele bucureștene fine-dining cu bucătărie românească a continuat. Ultimul popas l-am făcut la restaurantul Grai.

De la bun început vă spunem că meniul de degustare (5 feluri) pe care l-am ales ne-a lăsat „fără grai”. Ne-a plăcut! Și puteți să ne credeți, fiindcă „Limba păcătosului adevăr grăiește”^1]...

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Noi nu am reușit să citim tot ce a scris prolificul Cosmin Dragomir (aka „Curatorul de zacuscă”) despre zacuscă. Dar să fim bine înțeleși: prolific d.p.d.v. al scrisului, că parcă ar fi istoricul Nicolae Iorga, care a pus pe hârtie vreo 25.000 de articole pentru revistele de specialitate ale vremii – fără a mai pune la socoteală și duzina de sute de cărți (adică peste 1.200).

Așa că nu știm dac...