Istorie în farfurie – studiu de caz
Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU
Sociologul culinar Adriana Sohodoleanu a publicat zilele trecute, în revista Zile și Nopți București – aprilie 2023, un foarte interesant articol despre meniul de la banchetul aniversar al ziarului „Evenimentul” (ziar de orientare liberală, apoi conservatoare și conservator-democrată, care a apărut la Iași în perioada 3 februarie 1893 – 30 decembrie 1918). (Foto 1)
Foto 1 – Meniul banchetului ziarului „Evenimentul” – 4 februarie 1896
Primul fel pe care ne-au picat ochii (fiind pe la mijlocul meniului) a fost Fripură de Vițel à la … și imediat am făcut niște conexiuni cu amintiri din copilăria noastră. Citind mai cu atenție meniul, am descoperit oareșce legături (în concepția noastră) cu evenimente din perioada de sfârșit de secol XIX. Majoritatea au legătură cu politica – v-am spus că ziarul avea tentă politică. În textul de mai jos am încercat să descifrăm cititorilor secolului al XXI-lea sensurile ascunse ale numelor felurilor de mâncare – sensuri care, pentru cititorii de acum aproape 130 de ani, nu prezentau nici un mister, ele fiind evidente, ținând cont de faptul că erau realitățile de zi cu zi din acea vreme.
De exemplu, dacă într-un meniu de astăzi va apărea Pastramă din oaia sprintenă la cap ca Daea, cititorul contemporan va ști că este vorba despre actualul ministru „pastoral și cormoran” (scuzați licența poetică) și despre indiscutabilele sale calități intelectuale (vezi, de ex., nemuritoarele versuri albe „Lângă oaie găsești o frunză, lângă frunză nu poți să găsești o oaie”). Ce se spune despre deșteptăciunea oii nu este cazul să amintim. Dar pentru un cititor din viitor, care nu va ști cine a fost Daea, meniul va fi o mare necunoscută.
Și acum, viziunea noastră asupra meniului mai mult decât centenar:
Aperitiv național – în acele zile (sfârșit de an 1895 – început de an 1986) aveau loc scandaluri politice legate de susținerea românilor din Ardeal – chestiunea națională. „Într-o întrunire desfășurată la Iași, la 13 octombrie, D. A. Sturdza a declarat: „În chestiunea națională situația noastră este clară și netedă. Avem să ne abținem cu toții de la orice act de agitație în afacerile interioare ale statelor vecine și în special ale monarhiei austro-ungare”. Astfel, ajuns la guvern, D. A. Sturdza adopta același punct de vedere cu Lascăr Catargiu, pe care, la vremea respectivă, îl declarase trădător.”1]
Mezeluri omogene ca unanimitatea parlamentară – căci „în alegerile parlamentare din noiembrie 1895, guvernul a obținut o „strălucită victorie”, câștigând 173 de locuri, în timp ce opoziția a câștigat doar 10 de mandate”2] (vezi mai jos și Mazăre fină aleasă…)
Salată de icre ramolite a la cc. Lascăr – conservatorul Lascăr Catargiu, în vârstă de 72 de ani, președinte (adică prim ministru) al așa-numitului „mare guvern conservator” până pe 3 octombrie 1895, tocmai pierduse alegerile parlamentare în fața liberalilor
Paté de iepuri junimiste de 2 hotare – chiar că nu știm la ce se referă L
Bulion en gogoașe din Program – desigur, gogoși din Programul partidului de guvernământ (sau, în zilele noastre: din „Programul de guvernare”)
Pește prins cu legea pescărielor – deoarece atunci aveau loc discuții intense, contradictorii privind „Legea pescuitului”, care prevedea dreptul statului asupra pescuitului. Legea va fi votată și publicată în Monitorul Oficial al României abia în 10 octombrie 1896.
Timbale à la financiere din Oculta – fiindcă „„Oculta” (o facțiune din Partidul Național Liberal [n.n.]) nu era altceva decât finanța liberală, de ale cărei interese, inclusiv politice, nu se putea să nu se țină seama”.3]
Mazăre fină aleasă cu alegeri libere – la alegeri „sistemul era simplu: regele chema la putere un partid, acesta organiza alegerile și le câștiga, folosind cele mai variate metode și mijloace […] până la schimbarea sau chiar furtul urnelor care conțineau prea multe voturi în favoarea partidelor aflate în opoziție”4]
Friptură de Curcan îngâmfat à la Lahovari – căci Alexandru Lahovari „se distingea, însă, printr-o morgă care îl făcea antipatic. […] era mai mult înalt, ținea capul sus și privea, parcă, cu dispreț, la lumea de jos.”5]
Fripură de Vițel à la August cel… – prost, fiindcă „faimosul (în epocă [n.n.]) „Circ Sidoli” îl avea pe „August cel prost””6] care „se uită ca vițelul la poarta nouă”.
Înghețată ca speranțele junimiste – guvernul instalat în 1891 și dărâmat cu patru luni înainte de banchetul ziarului ieșean „Evenimentul” a fost format din Partidul Conservator și din „junimiști” (Partidul Constituțional, desprins în 1891 din Partidul Conservator) – despre care Caragiale scria că au fost „cei mai rău loviți prin căderea de la putere”.7]
Cașcaval de la Bancă – un cuvânt din argou (cașcaval = bani) care a supraviețuit pănă în zilele noastre. Sau, mai bine zis, presupunem noi că exista și în argoul de acum 130 de ani, fiindcă prea se potrivește bine în felul din meniul aniversar.
Fructe seci din toate partidele – mă rog, un pleonasm, fiindcă dacă ai spus „partid” ai spus și „… seci”! Adevăr valabil cu atât mai mult astăzi, când ne „seacă” încălzirea globală!
Cafe cu cognac restaurator – ???
Vinuri din generația de la 1848 – presupunem că se referă la lupta internă din partide dintre bătrânii („generația de la 1848”) și mai tinerii politicieni. De exemplu, lupta dintre Președintele Partidului Național Liberal – Dimitrie Sturdza (născut în 1833) – și „Oculta”, care dorea să îl impună pe Ion I. C. Brătianu (născut în 1864) ca șef al partidului.
Șampanie cu efect activ – se referă cumva la „activism”? „„Activism” sau „pasivism”, acestea erau opțiunile românilor (ardeleni [n.n.]). Să participe la viața politică a Transilvaniei anexată Ungariei, recunoscând implicit și această „unire”, sau să se abțină, boicotând-o?”8] Altă explicație anu am găsit.
Apă de Breazu cu efect retro-activ – căci apa de Breazu avea efect de purgativ.
Foto 2 – Apa minerală purgativă de la Breazu
Aici se termină meniul cu felurile sale de mâncare și cu băuturile care presupunem că i-au încâtat (atât senzorial, cât și intelectual) pe participanții la banchet.
Și fiindcă meniul se încheie cu apă, ce vă spune o astfel de prezentare:
Apă de la Severin: o treime O și-alte două H?
Credem că acum vreo 25 de ani, 90% dintre respondenți ar fi înțeles mesajul9].
Bibliografie:
1] Ioan Scurtu – Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) – vol. I – Carol I – Editura Enciclopedică, București, 2005 – pag. 168
2] Ibidem – pag. 168
3] Ion Bulei – Viața în vremea lui Carol I – Editura Tritonic, București, 2005 – pag. 74
4] Ioan Scurtu – Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) – vol. I – Carol I – Editura Enciclopedică, București, 2005 – pag. 145
5] Constantin Bacalbașa – Bucureștii de altă dată – 1885-1900 – vol. II – Editura ziarului „Universul”, București, 1928 – pag. 186
6] Ion Luca Caragiale – Junimiștii și conservatorii – Gazeta poporului, an I, 1895, nr. 226, 7/19 noiembrie, p. 1. Editorial nesemnat
7] Ion N. Oprea – Revista Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România despre Fraerul-revistă de la Caracal și Claponul de la Huși… (II) – Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 12 (132), Decembrie 2019
8] Ion Bulei – Viața în vremea lui Carol I – Editura Tritonic, București, 2005 – pag. 165
9] https://jvj.ro/adrian-severin-o-doza-generoasa-de-venin-h2o-mai-putin/
Surse fotografii:
Recent Comments