Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Crăciunul s-a apropiat și la televizor suntem asaltați cu reclame și reportaje în care se vorbește despre apetitul românilor pentru „aromele și gusturile Crăciunului”.

El ne apare ca o sărbătoare a burților pline. Dar oare întotdeauna a fost așa?

Dacă studiem cărți de înțelepciune populară românească, se pare că da!

O zicătoare spune:

• „Crăciunul e al sătulului”^.[1]

În Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri aflăm și explicația:

„Adică la Crăciun omul petrece mâncând, precum ne arată următoarele rânduri din Creangă: în vacanțe ne ducem acasă, și-apoi vorba Țiganului cu Crăciunul sătul… Costițe de porc afumate, chiște și buft umplut, trandafiri usturoieți, și slănină de cea subțire, făcute de casă, tăiete la un loc, fripte bine în tigaie, și cu mămăliguță caldă se duc unse pe gât.

De altminterea cine nu știe că nu e casă de Român unde nu se îngrașă câte un porc pentru sărbătorile Crăciunului de unde și vorba: nu se îngrașe porcul în ziua de Ignat.”^2]

Iar dacă românul a mâncat de a spart de Crăciun tot felul de grăsimi datorate celei mai bune legume de pe pământ, și anume porcul, rezultatul nu poate fi decât:

• „Crăciun sătul, buze unse și vine căcate”.^3]

Acum, să ne ierte Doamnele și Domnii pentru vorbele neghioabe mai sus, dar această zicătoare a apărut într-o lucrare premiată de Academia Română în anul 1897.

Dar nu numai porc se mănâncă de Crăciun.

• „La Crăciun se vede dacă-i bună nuca”.^4]

Iată și explicația:

„Că trebuie să așteptăm până la Crăciun ca să vedem dacă nuca este bună.

Într-un mod figurat, că trebuie să așteptăm sfârșitul unei lucrări pentru a ne bucura căci: urma alege și toamna se numără bobocii”.^5]

Nu același lucru se întâmplă de Paște:

• „Crăciunul sătul, Paștele fudul.

Adică la Crăciun omul se înveselește în desfătări, iar la Paște în haine și podoabe (Iordache Golescu)”.^6]

Sau, într-o altă interpretare:

• „De Crăciun maț sătul,

     Și de Paște cur fudul

Căci la Paște Românul îmbracă haine noi.”^7]

Deci, de Crăciun se mănâncă bine, fiindcă

• „O dată-i Crăciunul într-un an.”

Tradus:

„Nu e, în toate zilele, noroc și sărbătoare, nu e bine întotdeauna.”^8]

Și deoarece de Crăciun se „mănâncă”, avem și:

• „A mânca mulți Crăciuni.

A trece mulți ani, până să poată îndeplini o treabă.”^9]

• „Să mai mănânce mulți Crăciuni.

Pentru copilul mic, despre care e vorba să facă o treabă nepotrivită cu vârsta lui.”^10]

• „Mulți Crăciuni a mâncat.

Adică a trăit mult.”^11]

Și acum, un sfat binevenit:

• „În ziua de Crăciun mănâncă întâi carne de păsărică, ca să fii ușor ca pasărea pe vară.”^12]

Crăciunul ține loc și de buletin meteorologic:

• „Cine umblă la Crăciun în cămeșă, la Paște umblă cu cojoc.

Când iarna este caldă, primăvara va fi geroasă.”^13]

De asemenea, este bine să țineți cont și de următorul proverb:

• „A vrut să-ngrașe porcul în ajunul Crăciunului.

A început o afacere prea târziu; a se hotărâ ca să facă un lucru după vreme.”^14]

În plus, avem și:

• „A intra în lemne de Crăciun.

A pune pe gânduri.”^15]

• „Parcă-i capra de Crăciun.

Adică foarte gătit, însă cam ridicol.”^16]

• „Ca cu Vasilca la Crăciun.

A umbla cerșind.”^17]

Există și

• „A da minte cu Crăciunul.

Adică a bate.”^18]

Iar

• „Crăciun”

înseamnă și

„… ciomag, lovitură de ciomag, ghiont.”^19]*

Dar atenție, părinți:

• „În ziua de ajunul Crăciunului nu se dă cu pumnul, nici cu palma, că pe urmă câți pumni dai, atâția buboi faci peste an, și câte palme dai, atâtea răni faci. – Stânca, Iași”^20]

Acum să revenim la mâncarea de Crăciun:

• „În ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănânce bostan, ca să fie grași peste an. – Țăpu, Tecuciu”^21]

• „Aluatul frământat în noaptea Crăciunului e bun de deochiu pentru vite. – jud. Vâlcea”^22]

Urmează un sfat pentru bărbați:

• „La ajunul Crăciunului nu se pune rachiul pe masă, nici se bea, el fiind inventat de diavolul, carele apoi își bate joc de cel ce-l bea, zicându-i că rachiul are întâietate înaintea tuturor bucatelor. Bucovina”^23].

În sfârșit, Crăciunul (mă rog, porcul de Crăciun) poate avea și efect terapeutic:

• „Copilul mic de se scapă în pat cu udu, să-i dai să mănânce coada porcului la Crăciun.”^24]

Și un sfat pentru doamnele care vor să nască prin cezariană:

• „Femeia care nu mănâncă carne de porc în zilele Crăciunului, nici în ale Paștelui, naște ușor. – Țăpu, Tecuciu”^25]

Ca încheiere, un sfat pentru toți cetățenii:

• „Ca să ai noroc, să nu mănânci în ajunul Crăciunului. – Catane, Dolj”^26]

 

Legendă:

1]   Iuliu A. Zanne – Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – vol. IV – Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp, 1900 – def. 9241 – pag. 114

2]   Iuliu A. Zanne – Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – vol. I – Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp, 1895 – def. 78 – pag. 20-21

3]   ibid. – def. 78 – pag. 20

4]   ibid. – def. 80 – pag. 21

5]   ibid. – def. 80 – pag. 21

6]   ibid. – def. 215 – pag. 56

7]   Iuliu A. Zanne – Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – vol. VII – Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp, 1901 – def. 15467 – pag. 65

8]   Iuliu A. Zanne – Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – vol. VI – Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp, 1901 – def. 14743 – pag. 527

9]   ibid. – def. 14746 – pag. 528

10] ibid. – def. 14747 – pag. 528

11] ibid. – def. 14748 – pag. 528

12] Iuliu A. Zanne – Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – vol. IX – Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp, 1901 – def. 6225 – pag. 351

13] Iuliu A. Zanne – Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – vol. III – Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp, 1899 – def. 6715 – pag. 59

14] Iuliu A. Zanne – Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – vol. I – Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp, 1895 – def. 2363 – pag. 609

15] Iuliu A. Zanne – Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – vol. VI – Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp, 1901 – def. 14750 – pag. 529

16] ibid. – def. 14749 – pag. 529

17] Iuliu A. Zanne – Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – vol. VII – Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp, 1901 – def. 15915 – pag. 214

18] Iuliu A. Zanne – Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – vol. VI – Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp, 1901 – def. 14745 – pag. 528

19] ibid. – def. 14751 – pag. 529

20] Artur Gorovei – Credinți și superstiții ale poporului român – 1915 – def. 394 – pag. 35

21] ibid. – def. 313 – pag. 28

22] ibid. – def. 37 – pag. 4

23] ibid. – def. 1181 – pag. 103

24] Iuliu A. Zanne – Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istra și Macedonia – Proverbe, dicetori, povețuiri, cuvinte adeverate, asemenări, idiotisme și cimilituri – vol. IX – Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp, 1901 – def. 5576 – pag. 294

25] Artur Gorovei – Credinți și superstiții ale poporului român – 1915 – def. 2549 – pag. 220

26] ibid. – def. 2668 – pag. 232

 

Sursă fotografie:

https://www.facebook.com/nationalfm.ro/photos/20-decembrie-ignatul-porcilormomentul-sacrificarii-porcului-de-craciun-ignatul-p/913371188717429/?paipv=0&eav=AfYW1eYr7ktczo37eg8DfiWxeI7j0MZmSyXbCSfudE0Rp5pRtQFtOcRV7FvYELWeq5U&_rdr