Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

De ceva timp, deși suntem în plin post al Crăciunului, reputatul istoric culinar Cosmin Dragomir ne torturează pe Facebook cu tot felul de postări despre sarmale (cu carne!).

Ca să îi răspundem cu aceeași monedă (ca într-un thriller), îi vom prezenta, mai sus-numitului, rețeta de sarmale (de fapt, numai ingredientul principal) pe care scriitorul Dan Alexe a (l-a) decriptat-o (decriptat) dintr-o poveste a lui Ion Creangă și pe care a (l-a) prezentat-o (prezentat) în articolul „Crăciunul și o nedumerire culinară” – Sarmalele extradiegetice ale lui Creangă.^1]

Pentru cine nu știe ce înseamnă „diegetic” (rețeta fiind de „sarmale extradiegetice”), am transcris mai jos definiția care se găsește în „Dicționar de neologisme – Florin Marcu și Constant Maneca – Editura Academiei, București, 1986”:

 „DIEGÉTIC, -Ă adj. (Rar) Cu caracter de diegeză; narativ. [Pron. di-e-. / cf. germ. diegetisch].”

Acestea fiind spuse, îi dăm cuvântul lui Dan Alexe:

„Apoi, iată o nedumerire apropo de cea mai celebră scenă din literatura română care implică sarmalele:

În Capra cu Trei Iezi, din ce carne i-a gătit capra sarmale lupului?!!… Nu erau, este limpede, sarmale „de post”, întrucât nu numai că autorul nu ne precizează asta, nu vorbește despre vreun post, dar chiar subliniază că lupul le înghite extatic, în transă…

Ce animăluțe (purcei, iepurași, miei etc.) o fi hăcuit și copt și fript îndoliata capră ca să-l facă pe lup să înfulece: „gogâlț, gogâlț, gogâlț, de-i mergeau sarmalele întregi pe gât”?!… ”

——-

Rezolvare:”

…

„Atmosfera poveștii este așadar total „gore” [„sângeroasă” – n.n.]:

„Lupul așeză cele două capete cu dinții rânjiti în ferești, de ți se părea ca rîdeau; pe urmă unge toți pereții cu sânge, ca să facă și mai mult în ciudă caprei, ș-apoi iese și-și caută de drum.”

Elementele inutile, chiar și pentru capră, rămase în urmă și care fac dezordine în scenariu sunt capetele iezilor puse în fereastră. De la un moment dat le pierdem din vedere.

Evenimentul așteptat, dar care, prin neatenția cititorului nu are loc, e îngroparea rămășitelor iezilor… Nu asistăm la îngropare, nu ni se vorbește de ea… Capra îl cheamă pe lup la pomană… cu un blid de sarmale… E limpede acum din ce sunt făcute sarmalele în acest scenariu de snuff movie? Și de ce capra îi aruncă lupului urlător de durere: – „Moarte pentru moarte, cumetre, arsură pentru arsură”.

Ba chiar: „Apoi, la urmă, năpădiră asupra lui și-i mai trântiră în cap cu bolovani și cu ce-au apucat, până-l omorâră de tot.”

Și: „Și auzind caprele din vecinătate de una ca aceasta, tare le-a mai părut bine, și unde nu s-au așternut pe mâncare și pe băute, veselindu-se împreună…”

Dată fiind atmosfera întregii povești, capetele iezilor morți au servit la prepararea binemeritatelor sarmale.”

Și adăugăm noi pentru Cosmin: „Enjoy”!

Bibliografie:

1]  https://moldova.europalibera.org/a/jurnal-de-corespondent-dan-alexe/28938232.html

2]  Florin Marcu și Constant Maneca – Dicționar de neologisme – Editura Academiei, București, 1986