Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

În prima parte a „Războaielor paharelor” am vorbit (citându-l copios pe Păstorel Teodoreanu) despre conflictul existent între autohtonul „țoi” și paharul pentru degustarea coniacului (sau, mai bine spus, a „cognac”-ului), fiindcă respectivul recipient a fost inventat de băștinașii francezi.

În articolul care urmează vom vorbi despre lupta crâncenă care se duce între 4 tipuri de pahare, pahare aflate de partea „bună” a baricadei, și un pahar „ucigaș”, feroce adversar al vinului.

Dar să prezentăm forțele combatante:

1) Paharul standard de degustare („ISO” sau „OIV” – „Organizația Internațională a Vinului”)

După terminarea celui de-al doilea război mondial, oamenii au început să studieze forma și dimensiunile paharelor, astfel încât plăcerea oferită de degustarea vinului să fie maximă. Jules Chauvet, un podgorean francez din zona Beaujolais, a făcut studii în anii ’50 ai secolului trecut, pornind de la ideea că raportul volum / suprafață al unui pahar este în strânsă legătură cu dezvoltarea aromelor vinului. Pe baza cercetărilor sale, în anul 1977 a apărut Standardul Internațional „ISO 3591 – Analiză senzorială – Aparate – Pahar degustare vin”. În acest standard sunt stabilite dimensiunile paharului pentru degustarea tuturor tipurilor de vin. (Fig. 1).

Fig. 1 Paharul standard de degustare ISO

Paharul standard de degustare ISO este și Paharul oficial de degustare al Asociației Franceze a Sommelierilor. El este folosit și la târgurile și degustările de vinuri. Forma paharului este asemănătoare cu cea a unei lalele, fapt ce ajută la aerarea vinului prin rotirea paharului și la concentrarea aromelor la gura sa. El trebuie să fie realizat din sticlă transparentă, fără culoare și să fie „jumătate de cristal”, adică să aibă un procent de plumb de aproximativ 9 %.

Cătălin PĂDURARU (promotor de vinuri) spunea despre acest pahar:

„Obligându-mă să mă gândesc serios la asta [la pahare], recunosc, cred ca am devenit „manierist”, ca să nu spun că am …fetișuri.  În degustare, deși nu prea se mai „poartă”, îmi place paharul mic OIV.”

2) Paharul pentru degustarea în orb

Este un pahar negru (Fig. 2), utilizat în special pentru degustări / concursuri de degustare între prieteni.

Fig. 2 – Paharul negru pentru degustarea în orb de 350 ml

După ce vinul a fost turnat în pahar, vă garantăm că nu veți ști ce culoare are acesta (alb, roșu sau roze) doar uitându-vă în interiorul lui. Puteți să vă dați seama de culoare doar dacă mirosiți și gustați vinul. Și nici așa nu este sigur că nu vă veți înșela asupra culorii sale.

Despre paharul negru pentru degustarea în orb, Liviu GRIGORICĂ (Crama Oprișor) mărturisește:

„Dacă vreun vin trebuie să mă convingă doar cu gust și miros atunci folosesc paharul [pentru degustarea în orb]”.

3) Paharul „Impitoyable le taster” – „Nemilosul”

Un nume demn de un războinic destoinic.

Acest pahar a fost creat de către Peugeot. Forma paharului de degustare Peugeot (Fig. 3) a fost studiată cu atenție, pentru a maximiza percepțiile aromatice ale vinului degustat.

Fig. 3 – Paharul „Impitoyable le taster” – „Nemilosul”

Paharul este confecționat din sticlă suflată manual, are două cavități (una în partea de jos – fundul paharului – și una în lateral) care îndeplinesc un dublu rol: ținerea paharului cu două degete (Fig. 4) fără a încălzi conținutul și aerarea vinul (acesta se „sparge” întâlnind cavitățile în timpul învârtirii paharului și începe să-și descompună moleculele).

Fig. 4 – Cum se ține paharul „Nemilosul”

Paharul a fost numit „Impitoyable” – „Nemilosul”. „Nemilosul” intensifică caracteristicile vinului prin îmbunătățirea calităților lor sau prin evidențierea chiar și a celui mai mic defect. Are volumul de 380 ml și este potrivit pentru toate tipurile de vinuri.

De la Gabi LĂCUREANU (Crama Licorna) citire:

„În momentul când definitivez un vin îl degust în mai multe tipuri de pahare, pentru a observa cum ar sta în paharele din diferite restaurante, deoarece noi vindem preponderent în restaurate și acolo trebuie sa iasă corespunzător vinul în apreciere. Însă la toate vinurile pe care la pregătesc pentru piață, la final, mai folosesc pentru analiza mea și Impitoyable le taster”.

4) Paharul Riedel 001 – „Soldatul universal”

Un nume ce amintește de celebrul „agent 007 – Bond… James Bond”.

La finalul anului 2016, firma Riedel – „The Wine Glass Company” a lansat pe piață paharul Riedel 001 (Fig. 5), un pahar menit să pună în valoare toate vinurile, indiferent de culoare sau stil de vinificare.

Fig. 5 – Paharul Riedel 001 – „Soldatul universal”

Paharul Riedel 001 a fost realizat la ideea lui Georg Riedel (co-CEO al companiei pe vremea aceea) și el a afirmat:

„Riedel 001 este o necesitate pentru orice restaurant, winebar sau bistro. Un pahar multifuncțional cu o capacitate de 995 ml! Comparativ cu paharele specifice de soi, acest instrument își are limitele sale, însă el înglobează caracteristici ale tuturor paharelor Riedel și este făcut să fie cât mai versatil cu putință. În plus, datorită mărimii sale, are acel factor „wow”, pe care puține pahare îl au.”

Trebuie reținut faptul că Georg J. Riedel, actualul CEO al companiei Riedel – The Wine Glass Company, este personalitatea care a primit din partea revistei Wine Spectator premiul „Distinguished Service Award” pentru anul 2019, o recunoaștere „a contribuției semnificative depuse în dezvoltarea industriei vinului la nivel mondial”.

Despre „soldatul universal”, Dan BALABAN (Crama Davino) a declarat:

„Nu sunt adeptul paharelor supradimensionate și nici al celor universale (vezi 01 sau 001 de la Riedel). Se pierd multe lucruri într-un asemenea pahar. Cred că paharul universal este la fel de bun pentru vin ca anvelopele all-seasons pentru mașină, adică nu-s bune nici vara, nici iarna, dar îți faci treaba cu ele.”

Ei bine, toate aceste 4 pahare care au fost gândite să pună cât mai bine în valoare calitățile vinului, sunt în război năpraznic cu…

5) Paharul „Copită de măgar” – „Ucigașul de vinuri”

„Copita de măgar” (Fig. 6) este un pahar pe care îl găsiți pe mese în foarte multe localuri (unele chiar cu pretenții). Noi preferăm să nu intrăm în restaurantele în care vedem această minune a științei și tehnicii mondiale!

Fig. 6 – Paharul „Copită de măgar” – „Ucigașul de vinuri”

Numele paharului („Copită de măgar”) vine de la asemănarea formei acestuia cu cea a copitei (Fig. 7) care aparține dobitocului amintit anterior. Atenție, prin „dobitoc” înțelegem, așa cum spune și DEX 2009, „Animal patruped (domestic)”.

Fig. 7 – Copită de măgar

Paharul este atât de răspândit în localurile bucureștene (și nu numai) deoarece este făcut dintr-o sticlă butucănoasă și, deci, se spală ușor, fără a exista permanent pericolul spargerii sale. De asemenea, este mult mai ieftin decât un pahar cumsecade.

Forma lui (sticlă groasă, margini răsfrânte, buză groasă) nu ajută vinul să se exprime în nici un fel, ba chiar îi inhibă aromele. Sticla butucănoasă îngreunează analiza vizuală a vinului. De cele mai multe ori, încercarea de rotire a vinului în acest pahar (aerarea) duce la un singur deznodământ: stropirea degustătorului și a celor din jurul său.

Iar vinul „savurat” din acest obiect se transformă, exact pe dos față de apa de la nunta din Cana Galileei (adică prima minune a lui Iisus, atunci când El a transformat apa în vin), într-o licoare numai bună pentru adăpat „măgarii”.

Acestea fiind spuse, aveți grijă ce pahar folosiți atunci când doriți să vă satisfaceți papilele gustative cu un vin de calitate.

 

Bibliografie:

1) „Cătălin Păduraru și Liviu Grigorică. Oameni, vinuri și pahare (ep.4)” – George MITEA

2) „Gabriel Lăcureanu și Sergiu Nedelea. Oameni, vinuri și pahare (3)” – George MITEA

3) „Paharul Riedel 001: „soldatul universal”” – Valentin CEAFALĂU

4) „Dan Balaban și familia Bauer. Oameni, vinuri și pahare (ep. 5)” – George MITEA

5) „Servirea vinului și detaliile care pot face diferența” – Valentin CEAFALĂU