Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Articolul ce urmează se referă la o parte constituentă a sticlei de vin care este, în general, trecută cu vederea, ba chiar, în unele cazuri, de-a dreptul „maltratată”. De ce ? Veți vedea mai jos.

Există sticle pentru vinurile Chianti – fiasco – (Foto 1), la care corpul se poate spune că este o sferă căreia i s-a adăugat un gât.

Foto 1 – Fiasco pentru Chianti

Pentru ca această fiasco să nu fie chiar un „fiasco” pentru vin (deoarece fundul ei, nefiind plat, permite sticlei să stea în orice poziție, numai cu gâtul în sus nu), este învelită într-un fel de coșulet, care îi formează o bază stabilă pe care poate sta. Coșulețul mai are și rolul de a proteja corpul balonului sticlei de spargere.

Ei bine, nu despre fundul acestei sticle vom vorbi – am amintit de fiasco numai ca să ne dăm mari! Fiasco este folosit în prezent pentru vinurile Chianti de masă, cele de calitate superioară fiind îmbuteliate în sticle de 75 cl precum cele pe care le vedem în toate magazinele specializate în vinuri.

Dacă luăm o sticlă de vin în mână, vom observa că fundul majorității acestora are o adâncitură spre interior. Care este rolul acestei adâncituri (care în limba engleză se numește „punt”)? De ce a fost ea făcută?

Foto 2 – „Punt”

În primul rând, oferă o stabilitate mai mare sticlei, coborându-i centrul de greutate. Deci, se răstoarnă mai greu.

În cazul în care sticla este o sticlă pentru vin spumant, vom observa că această adâncitură este mult mai proeminentă și are aproximativ forma unui ou fără fund.  S-a adoptat această formă deoarece rezistă foarte bine la presiunea care există în interiorul sticlei (aprox. 6 bar) și care acționează asupra fundului sticlei (și nu numai). Ca o analogie, gândiți-vă la oul pe care se așează cloșca și reușește să nu-l facă omletă.

De asemenea, se mărește suprafața de schimb termic dintre vinul spumant și exteriorul sticlei, astfel încât, un spumant introdus în frigider sau într-o frapieră cu gheață se răcește ceva mai repede decât dacă sticla ar avea fundul plat.

Pe vremea în care vinul nu era filtrat, partea îngustă dintre baza laterală a sticlei și „umflătura” fundului favoriza reținerea depunerilor.

Și fiindcă tot am vorbit de fund plat, să trecem și la „maltratări” / „perversiuni”.

În general, vinul se toarnă în pahar ținând sticla de fund, cele 4 degete (de la arătător până la degetul mic) susținând sticla de partea care „vede podeaua” iar degetul opozabil aflându-se în partea superioară a acesteia (Foto 3 și Foto 4).

Foto 3 – Turnare elegantă a spumantului în pahare

Foto 4 – Modul de susținere a sticlei

Dar am văzut destule persoane care bagă „ deștu’ ” în fund! În fundul sticlei, desigur (Foto 5).

După o experiență de viață de … ani și ținând cont de faptul că am fost crescuți cu guvernantă nemțoaică, considerăm că, totuși, nu este frumos să introduci degetul în fund – fie el și al sticlei. Dacă ați fi o sticlă cu vin, v-ar plăcea ca, în momentele dvs. de glorie – adică atunci când vă aflați pe o masă festivă și toți ochii comesenilor vă urmăresc cu încântare și nesaț – cineva, cu mănuși sau fără, să vă trateze astfel în văzul tuturor?

Foto 5 – Deget introdus în „punt”-ul sticlei de vin

Priza pe sticlă nu este mai bună în acest caz, bașca ce te faci dacă gaura nu este prea adâncă? Sau dacă, și mai rău, fundul sticlei este „virgin” – nu are gaură deloc?

În Foto 6 se observă că degetul cu pricina (adică degetul mare) a penetrat cu totul săraca gaură, ceea ce a rămas afară părând să fie o mână cu un deget amputat!

Foto 6 – Degetul mare de la mâna dreaptă pare să fie amputat

Dar să mergem mai departe. Dacă studiați fundul unei sticle care provine din UE, veți observa că pe el sau lateral, pe marginea inferioară a sticlei, sunt scrise niște numere (Foto 7).

Foto 7 – Marcaj pe marginea inferioară a sticlei

Dacă citim ce scrie pe marginea inferioară a sticlei de vin din fotografie, vom găsi:

– 75 cl

– 3

– 70 mm

Ei bine, aceste înscrisuri provin de la o „Normă de metrologie legală CEE” – „NML CEE – 75/107 Butelii utilizate ca recipiente de măsură”, care a apărut (și) pentru a preveni fraudele. (această Normă europeană a fost adoptată și de legislația românească prin Ordinul 401/2001 al Ministrului industriei și resurselor și este încă în vigoare). Buteliile utilizate ca recipiente de măsură sunt fabricate din sticlă, „sunt închise sau proiectate să fie închise și sunt destinate depozitării, transportului sau comercializării de lichide” și „au o capacitate nominală cuprinsă între 0,05 l și 5 l inclusiv”.

De unde știți dumneavoastră că vinul (cantitatea) din sticla pe care o cumpărați are volumul de 75 cl, așa cum scrie pe etichetă?

Ei bine, vă uitați ce scrie pe fundul sticlei (Foto 7) și veți vedea „75 cl”. Până aici este bine. Dar până unde trebuie umplută sticla ca să am 75 cl? Dacă o umplu până sus, nu mai pot pune dopul (presupunând că acesta nu este „screw cap” – adică dop metalic înfiletat).

Deci, până unde se umple sticla, ținând cont de faptul că trebuie să rămână loc și pentru dop iar dopurile au o lungime variabilă?

Aici intervine numărul care are după el scris „mm”. În Foto 7 scrie „70 mm”.

Conform Normei metrologice amintite anterior, 70 mm înseamnă „valoarea distanței în milimetri dintre nivelul de umplere corespunzător capacității maxime și nivelul de umplere corespunzător capacității nominale, urmată de simbolul mm”.

Adică distanța de la buza sticlei până la nivelul vinului din sticlă.

Iar acel „3” este de fapt „semnul special epsilon inversat… care atestă că butelia îndeplinește cerințele prezentei norme de metrologie legală CEE.” Adică dacă torni vin până la 70 mm de buza sticlei vei avea sigur 75 cl de vin în sticlă.

Deci, se poate spune și că „fundul bate gura”, fiindcă dacă torni pe gura sticlei mai puțin decât ce scrie pe fundul ei, iei amendă și ți se confiscă marfa.

Dacă în sticlă ar fi, de exemplu, în loc de 75 cl, 74 cl (deci clientul ar primi cu 1 cl mai puțin decât a plătit), la 100.000 de sticle vândute de producător acesta ar obține:

0,01 l x 100.000 = 1000 litri vin

Cantitate de vin care nu este impozitată!

Acestea au fost câteva idei despre fundul sticlei de vin. Desigur, textul nu a fost exhaustiv, dar dacă v-am adus o singură informație pe care nu o cunoșteați, scopul prezentului articol a fost atins!

 

Fotografiile au fost preluate din:

www.avantaje.ro

www.crameromania.ro

arhiva proprie