Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Se tot spune despre poporul român că „s-a născut creștin”.

Și cum „codrul” (ca și „via” – adăugăm noi) este „frate cu românul”, putem spună că și vinul românesc s-a născut creștin (și, în plus, ortodox).

Deoarece nu mai ținem minte ce am citit despre vin în „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie” (este mult de atunci), totuși ne amintim învățăturile faimosului „Logofăt Toader Zippa” către „iubitul său fiu Costake, faimos și el, dar mai puțin.” Ținem să adăugăm că aceste ultime învățături le-am citit în în tălmăcirea lui Păstorel Teodoreanu^[1]. Dar ce își învață Logofătul Zippa progenitura?

„Costăkel tată, de omul care nesocotește vinul să te ferești, dragul tatei, că acela-i om rău și vrăjmaș sfintei noastre biserici ortodoxe. Să nu uiți, drăguță, că vinul e sângele Domnului nostru Isus Cristos și-i sfânt.”^[2]

Deci, în religia creștină, vinul (roșu) este „sângele Domnului”, „al Legii celei Noi, carele pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor”^[3].

În cele ce urmeză, vom face excepție de (contra)eticheta sticlei de vin de deasupra („Lacryma Christi” – adică „Lacrima lui Hristos”), un vin italienesc (deci dintr-o zonă catolică) și vom face o trecere în revistă a (contra)etichetelor de vin (românesc) – (contra)etichete de acum sau din trecutul apropiat – pe care le-am identificat ca având legătură cu creștinismul ortodox și ne vom apropia cu smerenie (SMERÉNIE s. f. … ♦ (Bis.) Evlavie, cucernicie, pioșenie)^[4] de acest domeniu sensibil.

Foto 1 – Smerenie – Crama Oprișor

 

Orice bun creștin trebuie să aibă milostivire (MILOSTIVÍRE, milostiviri, s. f. Faptul de a se milostivi. 1. Milă, compătimire, îndurare; înduioșare, bunăvoință)^[4] față de aproapele său.

Foto 2 – Milostivire – Vinăria Murfatlar

 

Dacă nu facem nici o incantație (INCANTÁȚIE s. f. 1. formulă magică recitată sau cântată, de vraci, la farmece și vrăji. 2. stare de extaz, încântare; farmec, vrajă. (< fr. incantation, lat. incantatio))^[5],

Foto 3 – Incantation – Crama Urlați

 

dacă ne vom feri să cădem în ispită (ISPÍTĂ, ispite, s. f. I. 1. Ceea ce exercită o mare forță de atracție; tentație, ademenire, seducție; (în concepția religioasă) îndemn pe care îl simte cineva de a săvîrși un păcat)^[6]

Foto 4 – Ispita – Crama Oprișor

 

și mai ales de ispita călugărului, (deși (contra)eticheta are simbolistică catolică, o putem încadra și la ortodoxie 😃),

Foto 5 – Ispita călugărului – Pivnița Nemeș (Alba)

 

neuitând nici cele 7 păcate capitale (mândria, preacurvia etc.),

 

Foto 6 – 7 păcate – Vincon Vrancea

 

vom avea șansa de a ajunge în rai.

Foto 7 – Rai de Murfatlar – Crama Murfatlar

 

Ca o paranteză la cele 7 păcate – care derivă din cele 10 porunci (Decalogul) pe care Moise le-a primit de la Dumnezeu: „În scrierea de tipar, cifra șapte arată astfel:

Foto 8 – Cifra 7

 

Când o scriem însă de mână, o tăiem cu o linie orizontală. V-ați întrebat vreodată de ce?

Se spune că după ce Dumnezeu l-a chemat pe Moise pe munte ca să-i dicteze cele zece porunci, acesta (Moise) i-a adunat pe oameni să le vorbească despre ele. Când a ajuns la a șaptea poruncă („Să nu râvnești la nevasta aproapelui tău”), cei mai mulți dintre bărbați au început să strige:

– Tăiați șaptele, tăiați șaptele!!!

Și Moise a tăiat șaptele” (vezi Foto 9) – la fel ca în (contra)eticheta vinului 7 păcate. 😃

Foto 9 – Cifra 7 tăiată

 

Dar să revenim. Dacă am ținut cont de cele scrise mai sus și am ascultat și șoapta călugărului (căci pentru a ne mântui trebuie să facem întotdeauna ce spune popa și nu ce face popa),

Foto 10 – Șoapta călugărului – Crama Ceptura

 

la sfârșitul vieții vom avea revelația (REVELÁȚIE, revelații, s. f. … ♦ (Rel.) Actul prin care se descoperă sau se face cunoscută divinitatea. [Var.: revelațiúne s. f.] – Din fr. révélation, lat. revelatio, -onis)^[4]

Foto 11 – Revelatio – Davino

 

apropierii de scara lui Iacob (scara lui Iacob este o scară care duce în rai, scară care a apărut într-un vis al patriarhului Iacob pe care acesta l-a avut în timpul fugii sale de la fratele său, Isav – Biblia – Facerea, 28).

Foto 12 – Iacob – Davino

 

Pe această scară ne vom întâlni, la fiecare din cele 30 de trepte ale sale, cu câte un serafim (SERAFÍM, serafimi, s. m. 1. (În religia creștină) Înger de rang superior situat ierarhic între arhangheli și heruvimi)^[4]

Foto 13 – Serafim – Crama Licorna

 

care ne va ajuta să trecem peste păcatul omenesc corespunzător treptei respective.

O dată ajunși în rai, vom întâlni Cupola Sanctis,

Foto 14 – Cupola Sanctis – Crama Oprișor

 

pleiada sfinților creștini (începând cu Sfânta Maria

Foto 15 – Sfânta Maria – Cupola Sanctis – Crama Oprișor

 

și terminând cu Sfinții Petru și Pavel – în total un număr de 11 (contra)etichete cu sfinți și, dacă punem la socoteală și Vestitorul – Buna vestire, avem 12 (contra)etichete).

Foto 16 – Sfinții Petru și Pavel – Cupola Sanctis – Crama Oprișor

 

Desigur, în timpul vieții am sărbătorit cu vin Nașterea Sf. Ioan Botezătorul – Sânzienele (24 iunie)

Foto 17 – Sânzienele – Castel Mimi (Republica Moldova)

și epifania (epifánie, epifanii s. f. … 2. Sărbătoare creștină (praznic împărătesc cu dată fixă) la 6 ianuarie, orânduită în amintirea botezului Domnului în Iordan de către sf. Ioan Botezătorul și pentru a marca începutul activității Sale publice; botezul Domnului, Bobotează, teofanie; arătarea Domnului)^[7].

Foto 18 – Epiphanie – Crama Sarica Niculițel

 

Iar vinul pastoral (pastoral, ~ă [At: (a. 1812) IORGA, S. D. XII, 18 / V: (înv) ~liș / Pl: ~i, ~e / E: lat pastoralis, fr pastoral, ger pastoralisch, it pastorale] 1-2 sf, a (Parte a teologiei) care inițiază pe preoți în problemele conducerii bisericești și religioase) ^[8] folosit la toate sărbătorile a fost:

Foto 19 – Pastoral – Crama Tomai (Republica Moldova)

 

fie din Via Domnului,

Foto 20 – Via Domnului – Crama Jercălăi

 

fie vin bisericesc,

Foto 21 – Vin bisericesc – Crama Jercălăi

 

fie vin liturgic (LITÚRGIC, -Ă, liturgici, -ce, adj. s. f. 1. Adj. Care aparține liturghiei, privitor la liturghie)^[4].

Foto 21 – Vin liturgic – Crama Mânăstirii Neamț

 

Și acum, la final, am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea ((contra)etichetei vinului bisericesc) așa.

 

Bibliografie:

[1]  Hronicul măscăriciului Vălătuc – publicat și adnotat de Alexandru O. Teodoreanu – Editura „Cartea românească”, București – pag. 47

[2]  Hronicul măscăriciului Vălătuc – publicat și adnotat de Alexandru O. Teodoreanu – Editura „Cartea românească”, București – pag. 52

[3]  Biblia sau Sfânta Scriptură – Matei (26:28) – versiunea redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania – arhiepiscopul Clujului

[4]  Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) – Academia Română, Institutul de Lingvistică – Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009

[5]  Marele dicționar de neologisme – Florin Marcu – Editura Saeculum, 2000

[6]  Dicționarul limbii romîne literare contemporane – Dimitrie Macrea, Emil Petrovici (coordonatori) – Editura Academiei Republicii Populare Române, 1955-1957

[7]  Dicționar religios – Ion M. Stoian – Editura Garamond, 1994

[8]  Micul dicționar academic, ediția a II-a – Academia Română, Institutul de Lingvistică – Editura Univers Enciclopedic, 2010