Un brand „gastronomic” bucureștean de viitor (spun cetateniivinului.ro)

Autori: Cristian CETĂȚEANU / Florin CETĂȚEANU

Zilele trecute am primit o propunere (onorantă) din partea lui Cosmin Dragomir și a lui Cezar Ioan (aka „Curatorul de zacuscă” și „Connaisseur fără ifose”) de a răspunde pentru #recomandatdecuratorsiconnaisseur la întrebarea „dacă Bucureștiul are un brand culinar recognoscibil și promovat”.

Fiindcă în domeniul culinar sunt nenumărați bloggeri care sunt mult mai bine informați decât noi, ne-am mărginit la zona pe care o cunoaștem cel mai bine: zona de interferență dintre mâncare, vin, cafea și cultură.

Dacă, de exemplu, am fi fost din zona Suceava, am fi scris despre brandul „ZADA – brânză cinstită” al Cristinei Dumitrescu. Și am fi fost în temă. Iar brânza ZADA este mai mult decât cinstită!

Dar fiind în București, ne-am gândit la un brand legat de un produs care să fie tipic zonei de sud a țării (regiune aflată în trecut sub suzeranitate otomană).

Și primul care ne-a venit în minte a fost „Bragageria Bogdania” (din strada Olari nr. 20).

Bragă s-a băut în zona de sud a țării și în special în București vreme de cel puțin patru secole. Și putem afirma că, după părerea noastră, braga de la Bogdania este în momentul de față cea mai bună din țară (doar la Mangalia nu am ajuns încă să încercăm această băutuă răcoritoare adusă de otomani pe meleagurile noastre).

Pentru cine nu știe ce este braga sau vrea să afle ceva mai multe despre ea, puteți citi aici.

De prin anii ’60 ai secolului trecut, braga a dispărut din București (decăderea ei începând o dată cu venirea comuniștilor). Dar iată că în anul 2016 a apărut un producător de bragă (domnul Dragoș Bogdan), care a împletit prepararea și comercializarea acestei delicatese lichide cu asocierea ei cu mâncăruri cu iz balcanic.

Dar Dragoș Bogdan a readus nu numai braga din negurile istoriei pentru încântarea bucureștenilor, ci și cafeaua la nisip, salepul și marghilomanul.

Dacă se spune că „În spatele fiecărui bărbat puternic e o femeie puternică” și că „În spatele fiecărui vin e o poveste”, ei bine, „în spatele fiecărui fel de mâncare de la Bogdania e o poveste levantină”.

„Gustarea pelerinului levantin”, „Răsfățul Egumenului”, „Plăcinta cu carne a Palicarului”, „Pilaful lui Mevlut Karataș servit cu salată, ca pe malul Bosforului”, „Desertul lui hagi Ion ce-și spunea și John de la Inglaterra” și încă câteva feluri gustoase și apetisante își vor spune povestea dacă veți avea norocul să îl puteți asculta pe Dragoș Bogdan, bragagiul responsabil de tot ce se întâmplă bun acolo. Iar savorile bucatelor sunt pe măsura poveștilor (sau invers).

Și cum să nu fie iz fanariot la Bogdania dacă într-acolo își poată din când în când pașii doamna Doina Ruști (autoarea trilogiei fanariote compusă din romanele „Manuscrisul fanariot”, „Mâța Vinerii” și „Homeric”, precum și a cărții „Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot”).

Printre cei care au cuvinte de laudă pentru Bragageria Bogdania se numără și Andrei Pleșu, în Dilema veche.

Tot în Dilema veche puteți citi un text al filologului, bragagiului și cafegiului Dragoș Bogdan.

Dar despre Bragageria Bogdania s-a scris și în alte reputate reviste: în Igloo,  în Zile și nopți, s-a scris pe site-urile Adevărul.ro, Clic.ro, Hotnews.ro, Ziarul financiar, Observator gastronomic, traditiicreative.ro, Tredndshrb.ro , a fost un reportaj la Trinitas TV etc. etc. etc.

 

Și acum, părerea personală a cetateniivinului.ro:

Bragageria Bogdania – un brand bucureștean în plină și îndreptățită ascensiune!

 

P. S. 1  Nu pregetați să vă abonați la excelentul newsletter al lui Cosmin Dragomir și Cezar Ioan #recomandatdecuratorsiconnaisseur: https://cc-cc.ro/newsletter/ ! Este gratis, spre deosebire de bragă, salep și marghiloman, care costă 😃

P.S. 2 Tot ce am scris mai sus nu este reclamă plătită!

 

 

Lasati un raspuns

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>